Emotii si sentimente

Emotii si sentimente

Constituind o activitate inconstienta, visele lasa adesea impresii, sentimentale, emotii simtite
in timpul procedurii lor (”eram terorizat”) sau percepute ulterior, la trezire (”am visat ceva ciudat, care ma face sa fiu trist”). Este deci foarte important sa acordam o grija deosebita analizei impresiilor respective.

Bucurie, ras, zambet
Bucuria este adesea semnul unei eliberari profunde. Zambetul si rasul insotesc evenimentele fericite, dar tin mai ales de o dispozitie interioara buna, de o stare de spirit pozitiva. Emotiile pozitive subliniaza adesea progresele subiectului. Se afla pe drumul cel bun, in armonie cu cel insusi si cu mediul.
Rasul este si el o inventie la detasare (a avea umor), la dedramatizare, la relaxare. Mesajul visului poate fi acela de a inceta sa se ingrijoreze, de a opune pesimistului bucuria si increderea , de a-si regasi sufletul de copil.

Curaj, forta
A se percepe in vis deosebit de puternic si de curajos si confruntat cu un pericol este expresia eliberarii si a exploatarii resurselor nebanuite. Cel ce viseaza este mai inarmat decat crede.Are in el capacitatea de afirmare, dar trebuie sa o utilizeze in realitate.Dominarea pulsiunilor si dificultatilor nu trebuie sa aiba loc cu duritate, ci prin folosirea inteligenta a energiei sale.

Durere, suferinta
Trebuie sa facem diferenta intre durerea fizica si suferinta morala. In vis, o durere resimtita la nuvelul unui membru sau al unui organ poate corespunde realitatii(o durere de masea, in vis, poate fi insa si simolica, direct legata de semnificati partii corporale in discutie.Suferinta morala confera intesnitate scenariului din vis.Evenimentele nu sunt neinsemnate.Ele perturba la un nivel profund subiectului, uneori mult mai des decat ne dam seama in mod constient.Iata de ce intensitatea tristetii resimtite, daca surprinde raportat la scenariul oniric sau la realitatea actuala, nu trebuie sa fie neglijata.Este semnul unei suferinte profunde, adesea inconstiente.Marturie a tristetii, uneori a bucuriei, lacrimile au in mod simbolic o putere fecunda si regeneratoare.Ca secretie, lacrimile sunt echivalentul spermei, si au deci, in gandirea magica, o energie fertilizatoare similara.A plange in vis dezvaluie dezordinea dar si eliberarea de energie negativa, asadar purificarea inimii si a sufletului.

Frica
Frica este o emotie resimtta adesea in visele urate si in cosmaruri.Ea poate fi atat de puternica, incat sa duca la trezire.Dezvaluie nesiguranta materiala si afectiva in care se gaseste subiectul si este semnul existentei unor angoase profunde, adesea retinute si refulate in stare de veghe.
Daca subiectul nu este pregatit sa isi infrunte temerile, frica se transforma in teroare si panica, impiedicand continuarea visului.Ea poate fi insotita de tremuraturi si provoaca o accelerare a ritmurilor cardiac si respirator.Oricat de violenta ar fi experienta, continuturile refulate sunt gata sa fie cunoscute si recunoscute.Din acest punct de vedere seamana cu emotiile ce insotesc procesul terapeutic, atunci cand analizele permit ridicarea interdictiilor.In orice caz, frica da intensitate visului si mesajului acestuia.In munca sa de interpretare, subiectul trebuie sa inteleaga ce il inspaimnta, care este natura endogena sau exogena a pericolului si simbolismului gentilor agresori

Gelozie, invidie
A fi gelos in vis, ca si in realitate, indica o lipsa de incredere in ceilanti, dar si in sine. Sentimentul dezvaluie sentimentele paranoice ale celui ce viseaza, care se teme sa nu fie inselat sau tradat. Echivaleaza adesea cu o reactualizare a rivalitatilor intre frati sau nedreptatilor din copilarie.

Iubire, atractie
Ne referim la iubirea si nu la relatii sexuale. Sentimentele tandre, afectuoase sau amoroase resimtite in vis indica adesea cautarea armoniei, a uniunii si armoniei intre sine si alti sau propia persoana. Visul este, in general, placut si agreabil. Exprima starea pozitiv a celui ce viseaza, dezvaluind fie iubirea pe caare le-o poarta altora, fie dorinta ca lucrurile sa fie asa. Se poate intampla insa atractia, chiar iubirea simtita in vis sa fie deranjate, jenante sau culpabilizante. Este cazul atunci cand obiectul dorintei este necunoscut, inspaimantator, hidos sau, daca este cunoscut, respins si neacceptat in realitate. Visul dezvaluie ambiguitatea sentimentelor resimtite fata de cineva, atractie perceputa ca un inconvenient sau ca un conflict interior.

Jena, tulburare, rusine
Aceste emotii sunt revelatoare pentru culpabilitate manifesta sau lenta, adica constienta sau inconstienta. Ele sunt inspirate de supreul subiectului. A fi jenat ori a-i fi rusine dezvaluie un conflict intre pulsiuni si constiinta morala interiorizata(supraeul). Scena onirica trimite pe cel ce viseaza la lucrurile interzise din viata lui, la limite si educatia morala, sociala si religioasa pe care a primit-o. In functie de scenariul visului, acesta poate contine natuira si intensitatea conflictului, il poate conferi legitimitate sau, dimpotriva , poate fi privit ca inutil si blocandu-i evolutia. Unele acte, desi inocente, antreneaza vinovatia, o stare neplacuta, o jena nemasurata. Aceasta pentru ca incalca principiile morale, adesea introiectate in mod inconstient in copilaria subiectului. El trebuie sa se elibereze pentru a putea progresa si a-si asuma total deciziile si actiunile. In sfarsit, nu trebuie sa negiljam expresia:
“acolo unde nu este jena, nu poate fi placere”, care poate fi in acest caz luata in sens literal, semnificand absenta placerii. Cel ce viseaza nu se bucura de placere in existenta sa, in activitatile sale, in relatii ori sexualitate.

Manie, furie
Mania resimtita sau manifestata in vis are adesea o valoare compnsatorie. Ceea ce nu poate fi perceput in mod constient in realtate se exprima cu ocazia activitatii onirice. Mania este adesea refulata. Educatia ne costrange sa ne-o retinem, intrucat constituie un comportament neadaptat din punct de vedere social. Trebuie sa ne reprimam strigatele si lacrimile. Prin intermediul visului, mania poate fi insa exteriorizata , fara nici un risc pentru persoana sau pentru cei din jur.In aceasta privinta, visul ii arata subiectului ce anume il supara sau il agreseaza. Pune accentul pe valoarea negativa a experientelor si pe refularea emotiilor. Nu mai analizam faptul ca mania de a se afirma si de a separa interiorul de exterior. Bebelusul care musca sanul, copilul ce maltrateaza o jucarie, adolescntul care ii raspunde rastit parintelui sunt manifestari ale acestei puneri la incercare prin agresivitate. Este vorba de individualizare, de emancipare, de a deveni noi insine.

Mirare, surpriza
Mirarea arata caracterul neasteptat (placut sau neplacut) al unei situatii. Este adesea indiciul unei descoperiri: revelatia unei fatete ascunse sau nebanuite a personalitatii. In functie de impresia resimtita, placuta sau neplacuta, subiectul este gata sa se confrunte sau nu cu adevarul.

Placere
Placerea este simtita fie fizic, fie sub forma unor senzatii agreabile si pozitive. In expresia ei fizica, este adesea corolarul viselor erotice, purtand merge pina la orgasm. In celelalte cazuri, insoteste eliberarea celui ce viseaza. Are un rol de compensare (o dorinta frustrata in realitate este satisfacuta in vis). Sau arata ce cel ce viseaza este angajat intr-un proces de evolutie. Visul este o marturie a progresului celui ce viseaza.